Ma alatur si eu celor care’ncearca sa’nteleaga ce se’ntimpla, si sa-i faca si pe altii sa nu se lase’nselati!...
Daca ne uitam in jurul nostru vom vedea ca traim intr-un adevarat “Arsenal pentru zombi.”!
1. Distragerea atenției.
Elementul principal al managementului social este de a
distrage atenția oamenilor de la problemele și deciziile importante luate de
cercurile politice și economice, prin saturarea constantă a spațiului informațional cu mesaje
de importanță minoră, dar cu impact emoțional.
Distragerea atenției este foarte importantă pentru a-i
împiedica pe cetățeni să acumuleze cunoștințe importante din domeniul
filosofiei moderne, științei, economiei, psihologiei, neurobiologiei și
ciberneticii.
În schimb spațiul informațional este suprasaturat cu știri
despre sport, spectacole, mistică etc.
Se creează o problemă, un fel de „situație” menită să
provoace o anumită reacție în rândul populației, astfel încât aceasta să ceară
adoptarea măsurilor necesare comode pentru conducere.
Un exemplu: să favorizezi violența urbană și actele de terorism sângeroase
pentru ca cetățenii să solicite adoptarea de legi pentru a consolida măsurile
de securitate cu prețul limitării libertăților democratice.
3. Pregătirea treptată.
Politicile antipopulare dure se vor aplica treptat, pentru a
se preveni ori atenua protestele sociale. În acest fel cel mai mare rău devine
suportabil dacă este administrat în porții anuale, conform unui program
anunțat. Anume în acest fel între anii 1980 și 1990 au fost impuse la nivel
global condiții noi socio-economice (neoliberalismul).
Minimizarea funcțiilor statului, privatizarea,
incertitudinea, instabilitatea, șomajul în masă, salariile care nu mai oferă o
viață decentă. Dacă toate acestea s-ar întâmplat în același timp, atunci cu
siguranță ar duce la o revoluție.
4. Amânarea executării.
Un altă metodă de a adopta o decizie nepopulară este s-o
prezinți ca fiind „dureroasă și necesară” și să obții la moment consimțământul
cetățenilor de a o implementa în viitor. Este mult mai ușor să accepți orice
sacrificiu în viitor decât în prezent.
În primul rând pentru că acest lucru nu se va întâmpla
imediat. În al doilea rând deoarece majoritatea oamenilor au niște speranțele
naive precum că „mâine lucrurile se vor schimba spre bine” și că vor reuși să
evite acele sacrificii. Această metodă le oferă cetățenilor mai mult timp să se
obișnuiască cu ideea de schimbare și s-o accepte cu umilință, atunci când va fi
momentul.
5. Infantilizarea poporului.
Cele mai multe discursuri de propagandă destinate publicului
larg utilizează astfel de argumente, personaje, cuvinte și intonații, ca și cum
s-ar adresa unor persoane cu gândire infantilă.
Dacă cineva se adresează unei persoane ca unui copil de 12
ani, atunci destinatarul va avea o gândire superficială, naivă și cu
predispoziție la intoxicări informaționale.
6. Accentul pe emoții.
Acțiunea asupra emoțiilor este o metodă clasică de
programare neuro-lingvistică, menită să blocheze capacitatea oamenilor de a
analiza rațional și de a gândi critic.
Pe de altă parte utilizarea factorului emoțional vă permite
să deschideți ușa subconștientului pentru a introduce gânduri, dorințe, temeri,
constrângeri sau modele stabile de comportament. Ideile despre cât de crud este
terorismul, cât de nedreaptă este puterea, câtă lume suferă din cauza foamei și
a umilinței, lasă în spatele scenei cauzele reale ale acestor nenorociri.
Emoțiile sunt dușmanul logicii.
7. Îndobitocirea populației.
O strategie importantă este să se asigure că oamenii nu
reușesc să înțeleagă tehnicile și metodele folosite pentru a-i controla și
pentru a-i supune.
Un sistem de învățământ corupt și nefuncțional este
instrumentul ideal de a ține cetățenii în ignoranță și a manipula opiniile
colective după bunul-plac.
8. Încurajarea mediocrității.
Autoritățile se străduiesc să introducă ideea că este la
modă să fii vulgar și mediocru. Această metodă este inseparabilă de cea
anterioară, deoarece mediocritățile sunt prezente în orice sferă socială: de la
religie și știință la artă și politică.
Pentru aceasta se vor difuza emisiuni și seriale vulgare, ce
trag inteligența în jos.
9. Cultivarea sentimentului de culpă.
O altă sarcină este aceea de a face o persoană să creadă că
doar el este vinovat de nenorocirile sale, care apar din cauza lipsei
abilităților sale mentale.
Ca urmare, în loc să se răzvrătească împotriva sistemului
economic, o persoană începe să se auto-deprecieze, învinuindu-se pentru tot
ceea ce-i provoacă stări depresive, care duc la inacțiune.
10. Cunoașterea excelentă a naturii umane.
În ultimii 50 de ani progresele științifice au contribuit la
formarea unui decalaj tot mai mare între cunoștințele oamenilor simpli și
informațiile pe care le dețin și le utilizează elita politică.
Datorită biologiei, neurobiologiei și psihologiei aplicate,
sistemul are la dispoziție cunoștințe avansate despre fiziologia și psihicul
uman. Sistemul a reușit să învețe despre persoana obișnuită mai mult decât știe
ea însăși.
Acest lucru înseamnă că, în majoritatea cazurilor, sistemul
are mai multă putere și mai mult control asupra oamenilor decât ei.
Din capul hidrei taiat, chipurile in '89, au crescut ,ce sa vezi?Mai multe,mult mai multe capete decat in mitologie...Intrebarea retorica:Se va gasi vreun Hercule si pentru noi,oamenii in general?
RăspundețiȘtergere